Muzica partea I

Fac muzica.Pe langa asta,mai fac si altele insa,asta imi place sa fac cel mai mult si cu asta ma identific cel mai bine.Cand am pornit pe drumul asta pentru prima data,asta fiind la varsta de 11 ani,credeam ca a fi muzician nu e mare lucru.”Trebuie doar sa cunosti notele de pe portativ,sa stii sa faci versuri si sa canti la un instrument apoi,totul vine de la sine”…cam asta era viziunea mea asupra muzicii in general.

Cu trecerea timpului,am inceput sa descopar atat partile foarte bune ale domeniului astuia de activitate,cat si mizeriile ce se ascund sub fiecare decizie pe care trebuie sa o iei pentru binele tau si al proiectului si nu numai.Peste multe chestii am putut sa trec lejer,insa chiar si acum dupa 12 ani,inca sunt multe lucruri ce ma scot din minti.

In primul rand,faptul ca Internetul a reusit “performanta” de a distruge toata industria muzicala.Apoi,asa-zisii ascultatori de muzica,ce se bucura la tot ce e gratuit,insusindu-si totodata dreptul de a beneficia “moca” de toate materialele pe care un artist/trupa etc. le lanseaza.

Mai tine minte cineva fan-cluburile,pe care le faceau cei mai infocati sustinatori ai trupei/artistului respectiv si unde se organizau tot felul de chaturi,intalniri si corespondente prin scrisori cu ceilalti fani din alte colturi ale tarii? Era foarte fain ce se intampla acolo.

Nu mai vorbim despre placerea pe care o simteam atunci cand cumparam o caseta si,mai tarziu un CD.Tineam in mana carticica aceea de pe interiorul fiecarui album al trupei preferate si pur si simplu o “devoram vizual”.Pacat ca s-au pierdut toate lucrurile astea.

Cu toate astea,placerea si dragostea fata de muzica,mi-au ramas.Nu m-as putea imagina in alt domeniu de activitate pentru restul vietii mele.Desi fac uneori compromisuri pentru a-mi putea permite sa supravietuiesc si sa-mi duc proiectele la capat,principala activitate ramane muzica.

Inca mai cred ca se poate in muzica.Nu e niciodata prea tarziu.Trebuie doar sa-ti creezi identitatea,sa ramai “in zona” si sa vrei sa faci ceva diferit,nu neparat ceea ce se cere.Ca daca stam sa ne gandim,si muzica asta “de radio” nu ar fi starnit interes daca nu ar fi fost ceva nou la inceput.

E greu si privind in urma,asa a fost mereu.Inainte era mai greu sa faci muzica propriu-zis si mai usor sa reusesti cu ea odata ce ai reusit sa-ti faci demo-ul.Azi e foarte simplu sa-ti faci muzica,la cate softuri si nebunii au aparut in ultimii ani,dar nu oricine trece “testul final al calitatii”.

Nu copiati pe nimeni,respectati-va pielea,cereti-va drepturile,evaluati-va munca asa cum trebuie,investiti,dar nu mai mult decat ati putea sa sustineti pe un termen mai lung si fiti constanti in eforturile depuse.Intr-o zi,o sa rasara soarele si pe strada voastra.

Andrei Sorin Ovezea

Leave a comment